Există un tărâm de poveste unde visele devin realitate, unde zmeii luptă pentru salvarea fetelor de împărat, iar păsările ciripesc, florile cresc în râset cristalin. Acest ținut vrăjit îl ţine pe scriitorul Marian Malciu „Captiv pe tărâmul copilăriei”.
Copilăria este şuvoiul de apă care izvorăşte limpede şi curat din adâncurile fiinţei şi la care omenirea aleargă fără încetare să-şi potolească setea idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumuseţe , de perfecţiune. – Francesco Orestano
În primii ani din viaţă creştem în armonia poeziilor şi poveştilor rostite de bunici ori părinţi; versurile poeziei „O răţuşcă!” şi poveștile se împletesc izbutit și în acest volum.
Cu toţii am visat cu ochii deschiși în orele de școală la vacanţa de vară ori de Crăciun, cu toţii ne-am dorit tot felul de lucruri, sperând ca Moş Crăciun să ni le aducă şi am folosit imaginația ca punte de legătură între vis și realitate. („Visul”, „Lumea copilăriei”, „Vacanţa de Crăciun”).
Dorinţa de a ajunge „când vom fi mari” doctori, profesori, prinți sau prinţese, este în mintea oricărui copil însă „Să ne alegem meseria” nu-i deloc lucru uşor, iar cu trecerea anilor, ne găsim în alte profesii chemarea.
„Cloşca mamă”, asemeni părinţilor noștri, luptă pentru a le fi bine puilor, este în stare să-şi dea viaţa pentru fericirea urmaşilor, iubirea ei fiind nemărginită şi fără reguli.
În anii dulci ai copilăriei ajungem să ne găsim prieteni de nădejde atât în jucării cât şi-n plantele ori animalele din preajma noastră, cu care vorbim, cărora le împărtășim din bucuriile și tristețile noastre şi la care găsim alinare oricând. „Prietenia” aceasta poate spori-n vis, devenind o adevărată poveste. („Bătrâna”)
Lupta „Între carte şi computer” începe din clipa în care păşim în afara tainelor abecedarului sau poate chiar mai devreme, atunci când ne împinge curiozitatea. Mai mari, căutăm răspunsuri în sursele on-line sau în cărţile din bibliotecă. Nu ştiu dacă această luptă are câștigători, ambele surse ocupând un loc important în rândul informării.
Volumul „Captiv pe tărâmul copilăriei” se încheie cu povestea „Muntele sihaştrilor”, poveste plină de adevăr, creată pe baza faptelor istorice şi informaţiilor culese despre Muntele Athos.
Marian Malciu a zis
Hm! Frumoasă, plăcută surpriză în zi de mare sărbătoare creştină. Este un dar de Sf. Nicolae, îmi place să înţeleg… Mulţumesc frumos, dragă prietenă, Florina Dinu! Mă bucur, fireşte! Atunci când ţi-am oferit cartea, păreai a fi o fetişcană…, care încă mai citea poveşti şi povestiri pentru copii…, iar acum…. scrii despre cartea cu pricina! Felicitări sincere! Apreciez maniera în care ai prezentat „Captiv pe tărâmul copilăriei”. Oarecum ştrengăreşte, direct la subiect, concret şi-n acelaşi timp, discret, folosind titlurile cu lejeritate pentru a formula fraze explicative… Personal, sunt încântat! Să ai permanent inspiraţie, să citeşti printre şi dincolo de cuvinte, să străbaţi spaţii înalte, de neatins, de nepătruns, pentru a aduce cititorului, întotdeauna, noutăţi elegant îmbrăcate în cuvintele-ţi frumoase! O singură observaţie ori, mai degrabă, precizare: Despre Muntele Athos – Muntele Sihaştrilor, sau Muntele Sfânt – am scris în baza informaţiilor istorice culese de acolo, de la „locul faptei”, iar descrierile sunt personale, potrivit impresiilor şi emoţiilor proprii, pe care le-am trăit în timpul unui pelerinaj…