Titlu: Cele nouă vieți ale lui Chloe King – Căderea
Autor: Liz Braswell
Editura: Leda
An apariție: 2011
Număr pagini: 288
Acțiunea primului volum „Căderea” din seria „Cele nouă vieți ale lui Chloe King” de Liz Braswell alias Celia Thomson debutează în San Francisco, orașul oceanului și al soarelui.
Cu mai puțin de douăzeci și patru de ore până la ziua ei, când va împlini frumoasa vârstă de șaisprezece ani, Chloe își dă întâlnire cu bunii săi prieteni, Amy și Paul, în defavoarea mersului la școală și decid să-și bea cafeaua și să mănânce gogoși în Turnul Coit (turn înalt de peste 64 de metri, construit în anul 1933 în cartierul Telegraph Hill din San Francisco).
Din dorința de a ști ce se întâmplă cu o monedă aruncată din turn, eroina cade chiar ea pradă amețelii, își pierde echilibrul uitându-se în jos și, într-o fracțiune de secundă, își simte corpul căzând în gol. Soarta monedei devine soarta fetei într-o clipă de neatenție. Căderea simbolizeză începerea unei noi vieți pentru adolescentă; dacă mulți s-ar fi așteptat să moară, ei bine căderea (de aici și titlul primei cărți a seriei) în gol nu a afectat-o absolut deloc pe Chloe. În continuare este cât se poate de plină de viață. După cum anunță titlul seriei, Chloe King are nouă vieți asemenea unei pisici.
Agresată pe stradă de un vagabond, ea nu a fugit de la fața locului, ci a fost în stare să-i țină piept tânărului și chiar să-l lovească, punându-l la pământ. Un alt lucru ciudat s-a întâmplat într-o seară după ce a ieșit de la serviciu; neluând un taxi care să-i ușureze drumul, tânăra s-a pus pe fugă. Aceasta a dat dovadă de energie, forță și iuțeală, iar când a ajuns acasă, după kilometrii buni parcurși pe jos, Chloe nu se simțea deloc obosită sau fără aer. O modificare neobișnuită suferită de corpul adolescentei au fost ghearele: „În locul în care-i fuseseră unghiile, avea acum gheare. Albe și ascuțite și curbate și frumoase, exact ca de pisică”.
Gestul lui Chloe de a-și deschide sufletul și de a-i povesti unui străin, lui Brian (un tip pe care abia l-a cunoscut, la serviciu), neînțelegerile care au adus o răceală între ea și cea mai bună prietenă a ei, Amy, mi s-a părut nepotrivit; sunt intimitățile unor fete care nu pot fi dezvăluite oricui pe stradă. Chiar dacă cele două tinere nu-și mai vorbeau ca înainte, până ce Amy să se cupleze cu Paul, această situație trebuia clarificată doar între cele două protagoniste și tot ele ar fi trebuit să găsească soluții ca totul să revină la normal.
Odată cu această serie, un nou personaj cu puteri supranaturale și anume omul-pisică își face apariția în literatura fantastică. Sinceră să fiu, subiectul mi s-a părut nou și chiar bun, însă primul volum al seriei „Cele nouă vieți ale lui Chloe King” nu m-a atras deloc și nu m-a impresionat sub nicio formă. Autoarea a pus prea mult accentul pe viața de zi cu zi a eroinei și prea puțin pe construcția firului narativ și pe puterile speciale ale personajului. Sunt foarte puține pasaje în care Chloe se folosește de abilitatea și de puterile ei de felină.
Să fie oare vârsta mea de vină pentru această bilă neagră acordată volumului „Căderea”? Aștept și părerile voastre și sper ca următoarele volume ale seriei să mă impresioneze măcar printr-o calitate literară.