Titlul: Clubul Mefisto
Autor: Tess Gerritsen
Editura: Rao
An apariţie: 2008
Număr de pagini: 360
Iarna, natura moartă, zăpada şi gerul au pus stăpânire pe pământ, altfel spus, la timp pentru a secera cu brutalitate viaţa unor persoane fără apărare.
Opera de faţă „Clubul Mefisto” de Tess Gerritsen debutează într-un mod oarecum straniu şi anume cu înmormântarea savantului Montague Saul; acest eveniment neplăcut avea să dicteze şi soarta micuţului băieţel, fiul decedatului, care fusese crescut doar de tată, iar acum urma să stea în familia mătuşii sale Amy Saul.
Amy Saul nu avea habar ce anume vor aduce acasă.
Doisprezece ani mai târziu, după terminarea slujbei de la miezul nopţii de Crăciun, Maura a primit un telefon de la detectivul Jane Rizzoli cu informaţia că o tânără fusese găsită asasinată.
La locul crimei totul era îmbibat în sânge, însă un mesaj ciudat, scris cu sânge, a atras atenţia în mod deosebit organelor de poliţie: Pe perete, desenate cu sânge, se vedeau trei cruci răsturnate. Iar dedesubt, câteva simboluri greu de descifrat. Mesajul era scris în latină şi se traducea prin „am păcătuit”.
În cazul de faţă nu putem vorbi de o crimă şi atât, ci de o minte diabolică, căci criminalul a avut tăria să-şi ciopârţească victima; în toată casa se puteau găsi „piesele” corpului victimei şi peste tot era sânge. Analizând lista ultimelor apeluri date de pe telefonul din casa decedatei, detectivii au dat şi peste numărul de telefon al doctorului Joyce O’Donnell.
Folosindu-se de puţinele date pe care le aveau, detectivii trebuie să-l găsească pe cel ce i-a luat viaţa lui Lori-Ann Tucker în vârstă de douăzeci şi opt de ani.
Punând cap la cap probele existente, poliţiştii au descoperit câteva lucruri deloc plăcute care-i puneau în dificultate majoră: dezmembrarea şi etalarea părţilor din corp; lumânări şi un cerc trasat cu ceară care ar demonstra un ritual satanist; două tipuri de sânge şi două mâni diferite. Aşa s-ar putea descrie imaginea din casa morţii.
Bomboana de pe colivă a acestui roman o reprezintă moartea suspectă a detectivului Eve Kassovitz. Aceasta era îmbrăcată în negru, mânjită de sânge şi Pleoapele femeii fuseseră tăiate, iar ochii ei rămăseseră larg deschişi, într-o eternă privire în gol.
Simbolurile bizare lăsate de ucigaş la locul crimei erau făcute cu un pigment ciudat şi anume cu ocru, pigment ce se găsea pe Insula Cipru. Un alt obiect bizar găsit în gâtul ultimei victime, Eve, era cochilia unui melc.
Nici doctorul O’Donnell nu a scăpat de cruzimea atacatorului, căci a fost găsit de către Maura şi de către Sansone în propria casă într-o baltă de sânge. Surprinzător este faptul că în timp ce încerca să-l salveze pe doctor, Maura a primit o super lovitură care a lăsat-o inconştientă pentru o bucată bună de timp. În această nouă ipoteză, întrebarea este dacă aceeaşi persoană are ceva în comun cu celelalte victime.
După acest incident, Maura s-a trezit cu nişte simboluri scrise pe uşa casei sale plus mesajul: „am păcătuit”. Aceste inscripţii au fost desenate în noaptea în care ea şi părintele Daniel şi-au petrecut noaptea împreună în casa femeii.
Opera de faţă prinde contur negru, contur de groază din cauza numărului mare de decese. Sarah Parmley este o nouă victimă care şi-a găsit sfârşitul într-o casă părăsită, locuinţă în care trăise familia doctorului Saul.
Din această familie a mai rămas doar Lily Saul şi nepotul ce şi-a petrecut o vacanţă de vară aici. Ciudat este faptul că majoritatea membrilor acestei familii au murit: fiul de unsprezece ani a murit căzut în apă pe când se ducea la pescuit; mama a căzut pe trepte şi şi-a rupt gâtul la numai o săptămână după pierderea copilului, în timp ce soţul s-a sinucis.
La înmormântarea lui Peter Saul, fiica decedatului, Lily, a fost însoţită de două personaje cheie: Lori-Ann Tucker şi Sarah Parmley. Acestea fiind descoperite de anchetatori, mă întreb dacă Lily are vreun cuvânt de spus în elucidarea acestui caz sau chiar ea este cheia rezolvării?
Mărturisirea tinerei Lily conform căreia chiar ea l-a omorât pe Dominic, vărul ei, după ce a realizat că acesta i-a distrus familia, a venit ca un şoc, însă continuarea este şi mai tulburătoare: decedatul ar fi putut să-l aducă la viaţă pe Ba, iar acum este în măsură să le tulbure vieţile oamenilor. Cum cadavrul băiatului sau vreo parte din schelete nu au fost găsite, orice ipoteză îşi are greutatea ei.
Existenţa demonilor, Satana sau Clubul Mefisto, cele trei au vreo legătură cu tot răul şi cu toate victimele din ultima perioadă? Dominic este răul sau este mort şi nu mai are nicio legătură cu pământenii? Aceste răspunsuri le veţi găsi doar citind opera de faţă „Clubul Mefisto” de Tess Gerritsen. Spor la lectură!
Citiţi pe blog şi recenzia la Chirurgul, operă a aceeaşi autoare, Tess Gerritsen.